La o plimbare pe Calea Victoriei

Casa Coanei Mița Biciclista. Cine a fost de fapt Mița Biciclista? Pe numele său adevărat Maria Mihăiescu, aceasta s-a dovedit a fi o tânără ambițioasă care știa ce vrea, fiind curtată de personalități marcante ale epocii sale. Cunoscută mai mult din folclorul urban al Bucureștiului interbelic, Mița Biciclista a cunoscut celebritatea odată cu pasiunea sa pentru biciclete. Porecla i-a fost atribuită de către George Ranetti, deoarece diva nu îi acorda atenția cuvenită și nu răspundea la atențiile acestuia. Frumusețea Coanei nu a trecut neobservată nici de bărbați celebri, precum: Nicolae Grigorescu, Octavian Goga, regele Ferdinand. Totodată, Mița Biciclista este cunoscută și pentru viața extravagantă și luxoasă pe care o ducea, fiind obișnuită cu stilul de viață parizian. Casa acesteia a fost declarată monument de arhitectură în stil baroc și se găsește pe strada Amzei, aproape de Calea Victoriei.

652x450_016180-casa-mita-biciclista

Palatul Cantacuzino este astăzi cunoscut ca Muzeul Național „George Enescu”. Clădirea a fost construită în stil baroc, în perioada 1898-1900 și se află pe Calea Victoriei. Palatul avea faima celui mai exclusivist loc din București, unde se țineau baluri și serate extraordinare organizate de Mihail Cantacuzino și Maruca Rosetti. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în această clădire a funcționat sediul președinției Consiliului de Miniștri. Iar în anul 1956, Palatul Cantacuzino devine muzeu, fiind dedicat muzicianului Georghe Enescu (soțul Marucăi Rosetti).

Palatul-Cantacuzino-Muzeul-Enescu.1

Palatul Telefoanelor este un simbol al modernismului și al efervescenței economice din perioada interbelică. A reprezentat un punct de cotitură al arhitecturii bucureștene, fiind o prezență constantă în imaginile de epocă surprinse pe Calea Victoriei. În prezent, prin semnificațiile sale istorice și arhitecturale, a devenit un reper al viziunii despre vechiul oraș. În ceea ce privește stilul ales pentru Palatul Telefoanelor, alegerea nu a fost una întâmplătoare, deoarece telefonul era considerat un simbol al progresului, al încrederii în viitor, iar acest stil architectural transmitea, la acea vreme, aceleași idei.

Palatul T

Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care a avut loc în Vechiul Regat, după câștigarea independenței. Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în iulie 1897, de către Regele Carol I al României și de către Regina Elisabeta. Până în anul 1875, în acel loc se afla mănăstirea „Sfântul Ioan cel Mare”. Datând din secolul al XVI-lea, în perioada 1702-1703 așezămintele au fost restaurate de către Constantin Brâncoveanu. Din cauza degradării, respectiva mănăstire a fost demolată în 1975. Astfel, a fost construit primul sediu al Casei de Depuneri. Însă, în cele din urmă și această clădire a fost demolată, pe locul respectiv aflându-se astăzi Palatul CEC, care datează de la sfârșitul secolului XIX.

cladirea_cecPlimbare plăcută!

Sursa foto 1, 2, 3, 4.

Ramona BUNGĂRDEAN